Halloween in stil Gangnam

Ce nu se spune despre „dupa dealuri”

Titlu original: după dealuri (da, cu litere mici. dacă nu mă credeți, priviți afișul)
Titlu în limba engleză: beyond the hills
Durata: 150 minute
Subtitrare: engleză

Vreau să încep printr-un sfat prietenesc: cine n-a văzut filmul, ci doar a citit despre caz în presă, îl rog foarte frumos să se abțină de la exprimarea unei opinii care are la bază doar zvonuri și cancan-uri.

Povestea din „după dealuri” (în engleză: „beyond the hills”) sună în felul următor: Alina (Cristina Flutur) și Voichiţa (Cosmina Stratan) sunt două prietene care s-au despărțit în momentul în care au părăsit orfelinatul. Alina a ales să plece în Germania, în speranța găsirii unei slujbe, iar Voichița alege calea credinței și se alătură măicuțelor de la Mânăstirea Dealul Nou. Deși reîntâlnirea dintre cele două ar trebui să fie una îmbucurătoare, ea degenerează în ceea ce este cunoscut astăzi drept „cazul Tanacu”.

În lungmetrajul său, Cristian Mungiu urmărește influențele dezvoltării celor două personaje în medii și culturi diferite, dar și modul în care reacționează societatea românească la diferite situații: în timp ce Alina devine introvertă și instabilă, Voichița iese încetul cu încetul din carapacea ei și caută tot timpul soluții, situația dezastruoasă a spitalelor românești, unde pacienții stau și câte trei în pat și (neașteptat) scenele de la secția de poliție.

Din trailer și reacțiile de la avanpremiera din România (care a avut loc la Vaslui) mă așteptam la cu totul altceva de la acest film (exorcizări, ritualuri sataniste, preoți și măicuțe în diferite ipostaze, și multe alte scormoneli americane). Spre marea mea supriză, „după dealuri” nu se folosește de trucuri hollywood-iene, ci de fapte simple, care sunt pe înțelesul tuturor. Nici oamenii nu fac excepție. Principala grijă a preotului de la mânăstire o reprezintă sfințirea lăcașului de cult, Stareța este mamă pentru toate măicuțele, iar fetele, na ca fetele, ba o bârfă, ba un fazan (jocul), ba o supărare care trece repede.

Spre deosebire de alte filme românești, lungmetrajul a avut integrată și traducere în limba engleză. În primele minute ale filmului a fost mană cerească, pentru cine știa engleză, sunetul în română fiind aproape indescifrabil. Desigur nu puteau să lipsească aspecte mai puțin plăcute, cum ar fi: bulevardul Ștefan cel Mare este tradus ca „Steven the great boulevard”, mai multe nume proprii sunt adaptate la versiunea în engleză, iar desfășurarea jocului de fazan în limba română nu seamănă de nicio culoare cu ceea ce a ieșit în limba engleză.

Per total, filmul este foarte bine gândit și adaptat, iar faimoasele cadre lungi filmate din spate a la Mungiu sunt ușor de observat. Chiar dacă durează două ore și jumătate este imposibil să te plictisești, indiferent dacă deznodământul este cunoscut sau nu.

ControlFest by Ursus Breweries

Ursus Breweries invită tinerii la ControlFest, primul festival al generației în control! Generația în control sunt toți cei trecuți de 18 ani care vor să aibă un cuvânt de spus și să decidă asupra activității lor, iar ControlFest îi ajută să o facă! ControlFest are loc marți, 30 octombrie 2012, de la ora 15 la 18 la Café Verona (pe Magheru, la Cărturești).

Tinerii din Control Generation sunt asteptati să vadă prin ochelari speciali cum (nu) se vede de la volan după ce au baut, cu sfaturi despre cum să se distreze fără să le pară rău a doua zi, cu sugestii despre ce să posteze și ce nu pe Facebook de la o petrecere, cu simulări pentru un interviu de angajare reușit și cu multe alte ponturi pentru o viață asupra căreia să aibă controlul!

Ce află de la Control Fest? Cam tot ce i-ar interesa la vârsta asta:

  • Ce să facă pentru a obține o slujbă și pentru un  interviu de angajare reușit;
  • Cum să fie în control în trafic;
  • Cum să fie în control la volan, nu controlați de adrenalina șofatului;
  • Cum să își țină în control prezența în social media;
  • Cum să fie în control când ies la o bere;
  • Cum să aibaă o petrecere reușită;
  • Cum să decidă ce e mai bine pentru sănătatea lor.

ControlFest face parte din programul ”Află-ți echilibrul!-www.desprealcool.ro” lansat de Ursus Breweries în 2009 cu scopul de a încuraja oamenii să ia decizii informate despre alcool.

Kokowaah

Kokowääh este o comedie germană din 2011, numai bun de văzut într-o duminică.

Despre

Henry (Til Schweiger) este un scenarist burlac care nu se poate lăuda cu prea multe succese nici pe plan profesional, dar nici personal (prietenele îl părăsesc, la începutul filmului mașina sa în care a adormit cu o seară înainte este ridicată și dusă la parcul auto). Totul se schimbă când i se oferă șansa de a adapta un bestseller, dar situația se complică în momentul în care află că autoarea este una dintre fostele lui prietene. Și cum nicio supărare nu vine singură, se trezește peste noapte tatăl unei puștoaice de 9 ani, Magdalena (Emma Schweiger) !

Părere

Kokowääh, pronunțat cocoveee, este de fapt o rețetă franțuzească pe care personajul interpretat de Til Schweiger se pricepe să o prepare cel mai bine. Pornind de la titlu, Henry va trebui să învețe cum să crească un copil la fel de bine cum știe să-și prepare faimosul preparat franțuzesc.

Cum spuneam mai sus, filmul este o comedie. Subiectul filmului este ușor de urmat și nu vă veți plictisi în niciun moment. În momentul în care Magdalena apare în viața lui, Henry trece prin toate stările unui părinte nepregătit: neagă existența unui copil, încearcă să o scoată din viața lui, se acomodează cu prezența ei, air în cele din urmă îi vine greu să trăiască fără ea. Magdalena este un copil curios și nu ezită să pună întrebări care îl pun de multe ori în dificultate pe Henry: „De ce ai atâtea periuțe de dinți în baie dacă locuiești singur?”, „Să-i deschid sau nu omului cu mustață, îmbrăcat în haine de bucătar și cu o cutie de pizza în mână?”

Mai trebuie menționat că în această producție, Til Schweiger este producător, scenarist, dar și personaj principal, iar rolul Magdalenei este jucat de fiica lui, Emma Schweiger. Împreună formează o echipă simpatică și plăcută pe ecrane.

Vizionare plăcută!

Top 5 cărți citite de români @ Bookblog

Un articol de pe Bookblog zice în felul următor:

… titluri se află în lista preferințelor românilor; pe unele le citim la școală, pe altele ni le oferă părinții…oricum cred că fiecare dintre voi regăsește măcar un titlu citit în acest Top 5.

Eu am bifat patru dintre ele, voi ?

Pe aripile vântului – Margaret Mitchell
Biblia 
Moromeții – Marin Preda
Cel mai iubit dintre pământeni – Marin Preda
Cei trei mușchetari – Alexandre Dumas

Cu ce cărți credeți că am putea lungi această listă ?

Sursa: www.forbes.ro
Sursa foto: www.usadailyreview.com

Eu am bifat 3 cărți din 5, dar nu asta am trebuie să vă intereseze. La o analiză mai atentă studiul arată că românii se află departe de a fi un popor avid de cultură, iar acei puțini răsfoitori de cărți se îndreaptă spre romane celebre, cum este cazul romanelor Moromeții sau Pe aripile vântului. Mai mult, în această listă nu se regăsește nicio carte scrisă în ultimii 20 de ani. Voi ce credeți?

Previous Older Entries

RoBlogs

%d blogeri au apreciat asta: